Blogul lui Miron: Din fața blocului... sau o dimineață obișnuită

Din fața blocului... sau o dimineață obișnuită



Nimic deosebit,deja de mult timp ca și'n fiecare dimineață m-am trezit pe la șapte ,până m-am spălat pe față cafeaua era gata ,mi-am pus gluga în cap și am coborît jos să fumez o țigară'n fața blocului,norocul meu că sunt la etajul doi mai că nici n'apuc să folosesc ascensoru'.

Dimineața ceea era una obișnuită doar că puțin noros și îmi părea că începu să picure, macăr că eram în toiul verii, timpul de afară îmi reflecta perfect starea de spirit dar asta nu m-a oprit să stau așezat pe o balustradă din curte , că aici unde sunt eu acum nu se fumeaza'n scara blocului.



Cît am mai stat afară, motanul vecinii care mereu dimineața îi dădea voie să iasă puțin prin curte, a ridicat coada'n sus și a tecut pe langă mine de parcă a spus că nu-i place fumul de țigară, și-și căuta de traba lui. Puțin mai tîrziu a ieșit și vecinul meu care are vîrsta mai apropiată de cincizeci , la costum era de parcă se ducea la votare, așa eram să cred doar că alegerile deja trecuse.

Nici ca să dovedesc să mă ridic sus să-mi las ceașca m-a strigat repejor vecina de jos dacă o pot ajuta să-i scot covoarele, știu că feciorul ei era'n armată și-a rămas singură ,n-avea cine s-o ajute, că n-am îndrăznit să o refuz , pană am scos acele covoare, ea nu ezitat să stea și a întins repejor așa o măsuță nici prea mare nici prea mică așa cam ca pentru două persoane,m-a invitat la masă deși deja servisem cafeaua mi-a mai propus un ceai cu niște copturi făcute de ea ,de casă, așa că nu am refuzat ,îmi plac mult, a început să-mi povestească de ionel așa'i spune feciorului îl cunoșteam bine de puști mic, mereu îl vedeam prin curte , așa s-a întins vorba noastră cam două ore pentru că o înțelegeam perfect cît îi este de greu, nu era ușor o mamă singură cu unicul fecior la suflet să-l aștepte , pesemnse se vedea că a plîns de dorul lui , iam mulțumit frumos dar am zis că mă ridic sus de parcă văd ca-mi sună acuș telefonu să mă caute prietena.

Am intrat în bucătărie să nu fac mult zgomot, am deschis laptopu' am dat scroll feed'ului ,din notificări o invitație'n Candy Crush că mă scoate deja din sărite și pentru că n-aveam ce face m-am apucat să-mi fac curat în mesaje până nu mi-a venit notificarea de la facebook cu evenimente din viață , astea care , ce ai postat sau cu cine tea-i împretenit acum cîțiva ani , am dat de ea nuștiu ce a fost atunci dar am apăsat botul '' citește toată conversația'' n-am răsfoiet mult dar din ceea ce am văzut mi-a fost deajuns să mă facă să scriu acest articol,amoțiile care m-au copleșit m-a făcut să retrăiesc acel moment încă o dată,acel noaptă bună,te iubesc, îmi este dor, macăr că acum doua ore va-ți luat rămas bun pe scară în fața blocului și nici nu conta atunci ce vârstă aveai , anii au trecut fiecare s-a schimbat au devenit mai maturi, dar acel noapte bună sau te iubesc a rămas în amintire și tu acum te uiți la pozele ei și cine știe cît este de fericită sau nu este acum, tu doar știi cît de fericiți erați atunci împreună ,poate chiar în acest moment ea tot răsfoiește conversația ta dar ambii vă întîlniți într-o amintire...

După un zgomot am ridicat ochii sus și am văzut-o pe ea prezentul meu , am închis lăptopul am cuprinso pe ea sărutindo, am acompaniato cu un bună dimineața scumpa mea ,mai că deja era aproape amiază și că deja se apropia ora meciului echipei favorite repejor la televizor să-i urmăresc și pentru că eu sunt suporter dar ea suporterul meu avenit langă mine să vizionăm împreună m-a cuprins strins în brațele de parcă să nu fug și asta-mi este de ajuns.

Cam așa o dimineață ...

P.S cred că la fiecare'n bloc sunt așa istorii mici ...

0 coment.:

Trimiteți un comentariu